Istoricul localităţii

Primul atestat documentar al localităţii datează din anul 1319. În acest document apare denumirea de “Castrum Cheevar” - cetate de pământ - proprietatea lui Elefánti Dezsõ, primită în dar din partea regelui. Se pare că a avut rolul de a apăra aÅŸezarea din vatra actualului oraÅŸ Cehu Silvaniei. Secole de a randul s-au schimbat proprietarii cetăţii: familile Drágffi, Gyulafi, Báthori, Tököli, Apafi ÅŸi familia Bornemissza au deÅ£inut pe rând domeniul.

OraÅŸul se bucură de mai multe privilegii începând chiar din secolul al XV-lea. In anul 1468, regele Matei Corvin autorizează organizarea unui târg naÅ£ional, iar în 1529 privilegiul dat cetatii de Sigismund Báthory pentru a se autoguverna. Pe lângă perioada de înflorire ÅŸi prosperitate economică, cetatea cunoaÅŸte ÅŸi perioade de decădere. Astfel la mijlocul secolului al XVI-lea, armata imperiului austriac asediază cetatea.Mai tarziu, cetatea este atacată de armatele otomane. De asemenea este cunoscut rolul cetăţii jucat în timpul răscoalei curuÅ£ilor. MiÅŸcările revoluÅ£ionare de la 1848, cele două războaie mondiale ÅŸi perioada comunistă, sunt doar câteva episoade care ÅŸi-au pus amprenta asupra dezvoltării economice a aÅŸezării.

Dupa reforma administrativă din anul 1968, dintr-un centru bine organizat administrativ, Cehu Silvaniei devine un  oraÅŸ de provincie unde nu mai existau instituÅ£ii de stat cum ar fi Judecatoria sau Notariate, iar numarul intelectualilor a scazut considerabil. Dupa o perioada  de stagnare, urmează ani de prosperitate: creÅŸte numărul locuitorilor ca urmare a industrializării ÅŸi începând cu anii’70 se construiesc 900 de apartamente în blocuri.