Economia locală

Strategia privind dezvoltarea economică locală subsumează elemente ale celorlalte strategii de dezvoltare la care se alatură elemente proprii sectoarelor economice reprezentative.

Principalele surse de competitivitate pe plan local sunt:

♦ Calitatea vieÅ£ii – dată de nivelul veniturilor, structura consumului, nivelul preÅ£urilor pe piaÅ£a locală, în special la nivelul terenurilor ÅŸi construcÅ£iilor.

♦ Infrastructura – în creÅŸtere calitativă

♦ InstituÅ£iile locale – întărirea capacităţii acestora de a administra averea publică ÅŸi de a lua decizii care să faca mediul economic atractiv pentru investitorii locali, naÅ£ionali ÅŸi străini.

♦ Unitatea de viziune a instituÅ£iilor dar ÅŸi a acestora cu societatea civilă.

Strategia de dezvoltare a economiei locale pleacă de la elementele care pot sa conducă la creşterea competitivităţii:

1. Încurajarea creÅŸterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii ÅŸi a cifrei de afaceri, ÅŸtiut fiind că gradul de bunăstare la nivel local este dat de suma bunăstării actorilor individuali.

2. Stimularea ÅŸi susÅ£inerea investiÅ£iilor în sectoarele cheie ale economiei locale în scopul creÅŸterii competitivităţii ÅŸi a gradului de ocupare a acestora.

3. Identificarea unor noi sectoare de activitate ÅŸi localizării spaÅ£iale ale acestora.

4. Asigurarea forÅ£ei de muncă cu calificari cerute de profilul firmelor care îÅŸi desfăşoară activitatea în zonă.

5. Stabilirea, susÅ£inerea ÅŸi menÅ£inerea parteneriatelor în elaborarea ÅŸi aplicarea strategiei.

6. Întărirea capacităţii instituÅ£ionale în plan local.

Resursele bugetare aflate la dispoziÅ£ie ÅŸi alocate dezvoltării economice locale nu acoperă nici pe departe nevoile existente ale comunităţii. 

Astfel în cadrul proiectelor de anvergură nu există posibilitatea finanţării acestora din resurse proprii. Din acest motiv este necesar a se lua măsuri precum : eficientizarea cheltuirii banului public precum ÅŸi identificarea unor surse alternative de venit. Se impune astfel lărgirea bazei de impozitare/ taxe locale prin creÅŸterea locurilor de muncă, crearea de locuri de muncă bine plătite (pe principiul salarii mai mari – venituri mai mari la buget), utilizarea instrumentelor de management a datoriei publice ( obligaÅ£iuni municipale, credit) ÅŸi obÅ£inerea de venituri suplimentare prin valorificarea bunurilor sectorului public. O altă modalitate prin care poate fi suplinită lipsa fondurilor locale  insuficiente pentru a susÅ£ine proiecte de anvergură (infrastructura) o constituie realizarea unor parteneriate public – private, capitalul privat putând suplini insuficienÅ£a resurselor publice necesare demarării acestor proiecte. Cheia succesului în acest tip de cooperare o constituie o administraÅ£ie publică profesionistă, capabilă să stabilească un cadru clar de armonizare a interesului public cu cel privat.

• Nivelul investiÅ£iilor este destul de redus. In acest sens, este necesară pe de o parte menÅ£inerea ÅŸi stimularea investitorilor existenÅ£i, iar pe de altă parte atragerea de noi investitori care să facă mediul economic local cât mai competitiv. Atragerea investiÅ£iilor private este absolut necesară pentru dezvoltarea economică locală, autorităţile publice fiind cele care trebuie să creeze condiÅ£iile necesare atunci când investiÅ£iile propuse corespund nevoilor publice.

• Puterea micilor intreprinzători existenÅ£i în prezent în economia locală este redusă, iar în rândul acestora nu există un spirit antreprenorial.De asemenea sistemul financiar – bancar nu sprijină începerea unei afaceri, accesul la credite fiind dificil. In acest sens, micii intreprinzători trebuie sprijiniÅ£i, astfel încât sectorul IMM să se dezvolte pentru a putea face faţă pieÅ£ei concurenÅ£iale, aceasta fiind garanÅ£ia unei dezvoltări economice sănătoase (efectele restructurării anumitor domenii pot fi infinit mai grave în cazul unor agenÅ£i economici de mari dimensiuni, în timp ce IMM-urile sunt mai adaptabile cerinÅ£elor pieÅ£ei, mai flexibile).

• Cunoscut fiind faptul că creÅŸterea economică este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii - în special a căilor de comunicaÅ£ii precum ÅŸi a utilităţilor ÅŸi a infrastructurii de afaceri – este imperios necesar ca autorităţile locale să valorifice resursele de terenuri pe care le au, chiar si neviabilizate care să fie puse la dispoziÅ£ia investitorilor.

• Este necesară stabilirea unor contacte mai strânse între administraÅ£ie ÅŸi agenÅ£ii privaÅ£i, astfel încât să poată satisface într-o cât mai mare măsură nevoile investitorilor prin eliminarea autorizaÅ£iilor inutile, reducerea duratei de evaluare a cererilor ÅŸi de elaborare a deciziilor, atunci când este vorba de primii paÅŸi în organizarea unei afaceri.

Ramurile industriale de tradiţie sunt׃ industria mobilei şi industria textilă.

Dintre societăţile comerciale reprezentive amintim׃

SC SILVANA SA – domeniu de activitate׃ fabricarea de articole tricotate

SC ANGAR SRL - domeniu de activitate׃ fabricarea de articole tricotate

SC ALEDA SRL - domeniu de activitate׃ fabricarea de articole tricotate

SC KULCSAR CONF SRL - domeniu de activitate׃ fabricarea de confecÅ£ii îmbrăcăminte

SC ROMBEL SRL - domeniu de activitate׃ producţia altor tipuri de mobilier

SC CESIMEX SA - domeniu de activitate: productia de mobilier

Agricultura

SuprafaÅ£a totală a oraÅŸului este de 6.777 hectare, din care terenul agricol este 5.027 ha din care paÅŸuni 1096 ha, fâneÅ£e 301 ha.    

Culturi predominante : porumb (800 ha), cartof (120 ha), culturi păioase: 510 ha.

Pădurile sunt în suprafaţă de 1076 ha, aflate în proprietate particulară în proporÅ£ie de 85%.

Suprafaţa agricolă/locuitor este de 0,62 ha.

Datorită condiÅ£iilor specifice de sol ÅŸi climă, agricultura este de subzistenţă, neperformantă, în special pentru autoconsum, orientată spre obÅ£inerea producÅ£iei de porumb, grâu, cartofi, legume ÅŸi fructe, fiind de importanţă strict locală. Lipsa asocierii, precum ÅŸi slaba dotare tehnologică, nu duc la practicarea unei agriculturi eficiente. PreÅ£urile scăzute pe piaÅ£a de achiziÅ£ie nu le oferă un real câÅŸtig ÅŸi nu oferă posibilitatea dezvoltării acesteia.

Dintre ocupaÅ£iile tradiÅ£ionale ale locuitorilor se numară ÅŸi creÅŸterea animalelor, activitate care în prezent începe să se revigoreze prin accesarea de fonduri în vederea înfiinţării de ferme. În anul 2007 au fost construite 4 ferme de porci având o capacitate de 11.200 capete anual, în viitor intenÅ£ionându-se extinderea acestora.